13 dec. 2011

Doamne Iisuse Hristoase, îndelungata Ta răbdare m-a mântuit!


Iisuse, Dumnezeul inimii mele, vino şi Te uneşte cu mine în veci!


În ziua Învierii Tale mergând spre Emanus ca un simplu călător împreună cu doi dintre ucenicii Tăi, îi învăţai despre Taina Patimilor tale. Ochii lor erau ţinuţi ca să nu Te recunoască, dar inimile lor ardeau în ei când le vorbeai pe cale. Iar când, la rugamintea lor stăruitoare, ai intrat să stai cu ei la masă, ai luat pâinea şi binecuvântând le-ai dat şi îndată li s-au deschis ochii şi Te-au recunoscut. Asemenea acestor ucenici, cu smerenie îndrăznesc să înalţ vocea mea către Tine:
Iisuse, îndelungata Ta răbdare m-a mântuit, nu mă lăsa singur pe calea vieţii pentru că sunt nepriceput şi zăbavnic în credinţă;
Iisuse, învaţă-mă şi pe mine să înţeleg profeţiile cele despre Tine şi Taina unirii cu Tine cea dătătoare de Har;
Iisuse, încalzeşte şi aprinde inima mea cea rece, cum ai făcut celor doi ucenici;
Iisuse, Preabunule, rămâi cu mine că este spre seară şi ziua vieţii mele este spre sfârşite;
Iisuse, dăruieşte-mi să Te cunosc cu adevărat în Taina Potirului şi a Pâinii ce se frânge astăzi;
Iisuse, fă ca şi eu, cunoscând puterea iubirii tale, să o propovăduiesc fraţilor mei;
Iisuse, Dumnezeul inimii mele, vino şi Te uneşte cu mine în veci!

(din Acatistul Sfintei Împărtăşanii)

Niciun comentariu: