"Cât de nevinovaţi sunt copilaşii! Câtă sinceritate izvorăşte din inima lor curată! Câte vorbe drăgălaşe zboară de pe buzele lor.
Viclenia şi minciuna nu se cuibăresc în inimile lor.
Un copil isteţ se găsea în mijlocul unor persoane, care-i puneau tot felul de întrebări la care le dădea răspunsuri minunate.
Cineva i-a pus următoarea întrebare:
- Ce este patria?
A urmat cum era de aşteptat, o pauză întrucât copilaşul cu mintea lui scânteietoare s-a izbit de greutatea acestei întrebări. Cu toate acestea copilul n-a zăbovit atât de mult şi a zis:
- Patria este acolo unde este mama mea.
Şi în acea clipă şi-a întors privirea şi degetul arătător de la mâna dreaptă spre mama sa. Un zâmbet fericit se desemna pe întreaga lui înfăţişare.
Ce răspuns minunat!
Cât adevăr exprimase el!
Ce înţeles adânc legase copilaşul în aceste şapte cuvinte!
Cele mai meşteşugite cuvinte ale unui om matur nu pot exprima mai mult adevăr decât cuvintele acestui copilaş!
O definiţie mai precisă decât aceasta nimeni nu poate să dea ideei de patrie.
Acolo unde am văzut lumina vieţii, acolo unde am fost legănat şi crescut; acolo unde am gustat dragostea de mamă; acolo unde zac oasele mamei şi ale tatălui meu, este într-adevăr patria mea, pe care am datoria s-o apăr cu preţul vieţii mele!
Câtă dreptate a avut Mântuitorul, când a rostit nemuritoarea frază, pe care am aşezat-o în fruntea scrisului meu!
Copii! Puneţi în inima voastră cuvintele Domnului şi răspunsul minunat al acestui copilaş şi veţi şti şi voi pe viitor ce este patria".
(din cartea "Lumină lină", Pr. Dr. Marin C. Ionescu, 1938)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu