11 feb. 2011

Cât s-au mărit lucrurile Tale, Doamne!


"Priveşte acolo sus în văzduh, la înfăţişarea cea ca safirul şi de bucurie dătătoare a nemărginitului cer care este scaun şi oglindă văzută a nevăzutei dumnezeiri. Vezi soarele cel preastrălucitor şi în chipul aurului, centrul planetelor, împăratul stelelor şi ochiul cel priveghetor, făclia cea nestinsă a lumii. Vezi luna cea din chipul secerei asemenea cu forma coarnelor, plină de lumină şi de culoare argintului. Vezi dansurile cele potrivite ale candelelor nopţii şi ale stelelor ce sclipesc. Vezi aici jos câmpiile cele dătătoare de flori şi colorate cu mare frumuseţe, livezile înflorite, grădinile cele înrourate şi cu multe flori, buruienile cele în multe culori, vâlcelele precum şi faţa mării cea preadulce şi liniştită care răsfrânge înapoi razele soarelui.

Văzându-le pe acestea, adu-ţi aminte să te urci şi la privirea Făcătorului. Care cu atâta înţelepciune le-a zidit şi le-a înfrumuseţat atât de bogat.

Iar dacă adăugăm pe lângă cele fireşti şi dezmierdările meşteşugite, vezi istoriile cele meşteşugite ale sfintelor icoane, împodobirile şi înfrumuseţările cinstitelor Biserici şi frumuseţile sfinţitelor odoare. Pe acestea toate să le ai spre mângâierea ochilor tăi".

(Sfântul Nicodim Aghioritul - Paza celor cinci simţuri)


"Ce vom răsplăti Domnului pentru toate câte ne-a dat nouă?"


Niciun comentariu: